Fără să mai luăm în calcul SIDA și cancerul, două din bolile care decimează populația globului, societatea occidentală de azi este grav amenințată de o boală mult mai tragică, ce ucide 300.000 de oameni în fiecare an, și care ar putea deveni cea mai mare preocupare a medicinei în noul mileniu: obezitatea, care la o privire mai atentă este de fapt rezultatul unei conjuncturi sociale și economice ce supune omul modern la multiple tensiuni psihice care îl limitează și care treptat ajung să dețină controlul asupra propriei sale vieți.
Pas cu pas, problema intră în dezbaterile publice. O conferință de două zile, organizată sub auspiciile Oficiului Național de Audit din Marea Britanie, a fost dedicată acestui subiect, după ce la începutul lunii ianuarie 2012 oficiali din partea guvernului britanic atrăseseră atenția asupra importanței și gravității problemei. Astfel, unul din cinci britanici și 13% dintre copiii lor se îndreaptă spre obezitate, număr triplat față de cel de acum 20 de ani.
De cealaltă parte a Atlanticului, doctorii americani au tras și ei un semnal de alarmă, spunând că 60% din populația SUA este grasă sau obeză, în ciuda repetatelor avertizări din mass-media.
Moarte lentă, dar sigură, obezitatea omoară. An de an, evidența arată că simplul fapt de a fi gras scade speranța de viață, oamenii care suferă de obezitate sau care sunt deasupra greutății normale suferind, în general, ori de unul din cele două tipuri de diabet, ori de boli de inimă, cancer de colon și cancer ovarian, fiind frecvent expuși și la atacurile cerebrale. Lupta contra obezității de abia a început, și va fi o luptă greu de dus.
Costul tratării acestei boli, direct și indirect, ajunge în orice țară capitalistă la fabuloasa sumă de 4 miliarde de dolari anual. Guvernele din toată lumea au început campanii de instruire a populației în privința obiceiurilor culinare și pentru combaterea vieții sedentare pe care suntem toți nevoiți să o ducem, iar doctorii au început să se preocupe de posibilitatea tratării obezității ca o boală propriu-zisă, o boală ce necesită tratamente medicale susținute.
Viața de familie deficitară este una din cauzele acestei probleme. Majoritatea copiilor devin obezi din cauza lipsei de activitate și exercițiu fizic, din cauza timpului îndelungat petrecut în fața calculatorului și a televizorului și, nu în ultimul rând, din cauza mâncării de tip „fast-food”. În același timp, puține familii reușesc să impună ore fixe de masă, părinții fiind nevoiți să lucreze până seara târziu. În aceste condiții este nevoie de prepararea rapidă a mâncării, de folosirea produselor semipreparate cu conținut ridicat de grăsimi și conservanți. Astfel, condițiile pentru proliferarea obezității sunt îndeplinite, societatea de azi oferind puține alternative pentru o viață sănătoasă.
Deși sfaturile în domeniu au invadat revistele de profil, și nu numai, rezultatele mediatizării problemelor legate de obezitate întârzie să apară, în mare parte din cauza faptului că oamenii sunt „prizonierii” unor obiceiuri pe care le dictează societatea și mediul. Nu ar fi corect să descriem obezitatea ca rezultatul vieții particulare a unui singur individ sau a iresponsabilității acestuia, deoarece majoritatea indivizilor sunt victimele forțelor sociale și economice. Obezitatea este o consecință directă a faptului că societatea ne interzice (indirect) controlul asupra timpului și că producătorilor li se permite vânzarea agresivă a produselor alimentare nesănătoase. Pe scurt, obezitatea este rezultatul inconștienței și a ignoranței oamenilor zilelor noastre.
sursa: gandeste.org
