Descoperirea a fost facuta in perioada de dupa primul razboi mondial, de catre reputatul electrician Nicolae Vasilescu-Karpen.
In „Epoca de Aur” Ceausescu a dat ordinul sa fie ascunsa in seif!Deşi inedita „baterie” creată acum 60 de ani încă mai produce curent cu tensiune constantă de 1 volt, unii dintre specialiştii care au analizat invenţia de-a lungul timpului au afirmat, siguri pe ei, că pila nu poate exista, pentru că pune sub semnul întrebării principiul al doilea al termodinamicii.
Acest principiu precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică şi are un caracter calitativ, aratând sensul în care se produc spontan transformările, fără să se refere la cantitățile de energie schimbate; este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Există şi oameni de ştiinţă care au concluzionat că pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant.
Pila Karpen, o pilă termoelectrică cu temperatură uniformă, este alcătuită din două pile legate în serie. Acestea alimentează un minimotor galvanometric care acţionează o paletă conectată la un comutator, astfel că, la fiecare jumătate de rotire, paleta deschidea circuitul, pentru ca, la a doua jumătate de rotație, să-l închidă. Timpul de rotație era calculat în așa fel încât pilele să aibă timp de reîncarcare, respectiv pentru refacerea polarității, în perioada cât circuitul era deschis. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică. Pila Karpen are electrozi din aur (lucios) şi platină neagră (poroasă) cufundaţi în acid sulfuric de înaltă puritate.
Se crede că ea este folosită de agenţii spaţiale şi în aplicaţii militare. Profesorul Ionel Solomon, preşedintele Societăţii Franceze de Fizică în perioada 1973-1974, a exprimat chiar convingerea că, la jumătate de secol după inventarea ei, oamenii s-au folosit de Pila Karpen pentru a ajunge pe Lună.
Francezii au vrut sa o pastreze
Pila lui Karpen a fost expusa in diferite conferinte stiintifice in Paris si Bologna, unde specialistii au incercat sa-i gaseasca diferite explicatii. Nu au ajuns insa la o concluzie clara pentru a explica de ce aceasta pila a depasit cu mult perioada de viata ce ar fi trebuit sa nu depaseasca 10 ani.
„Francezii au fost foarte interesati de acest obiect in anii 70 si au incercat sa-l pastreze. O data cu trecerea timpului, faptul ca aceasta baterie nu a incetat sa produca energie a devenit clar. S-a lansat chiar mitul ca ar fi o masinarie perpetuum-mobile” spunea Nicolae Diaconescu, directorul Muzeului National Tehnic intr-un interviu acordat in 2006.
Exista si sustinatori care spun ca Vasilescu-Karpen nu a construit un perpetuum mobile, ci doar o pila care foloseste ca sursa de energie temperatura mediului ambiant. Pila lui Karpen ramane destul de controversata.
Au vrut sa fure aurul si platina
Comunistii au vrut sa scoata firele de aur si platina din „borcane”. “In 1979 au venit cei de la Politie si au vrut sa ia foitele de aur si de platina. Cand au vazut ca sunt foarte subtiri si nu e nici o comoara de metale pretioase au decis sa bage Pilele lui Karpen intr-un seif Fichette”, povestea directoarea muzeului „Dimitrie Leonida” din Capitala, Laura Maria Albani.
„Din cele doua recipiente ies doua fire legate de un electromotor. Din pacate electromotorul este deteriorat si doar daca se inlatura vitrina si se trage de un fir, vizitatorul poate observa ca sursa inepuziabila de energie creata de Karpen inca functioneaza si are o tensiune constanta. insa acest lucru se intampla de doua-trei ori pe an”, a explicat directoarea
Dispozitivul este format din electrozi (unul pozitiv si unul negativ) din metale nobile – aur, platina, iridium – care nu sunt atacate de electrolitul in care se gasesc scufundate.
surse:
